Documentarea metodelor de lucru și propunerilor de politici publice alternative propuse prin proiect

• Raportul național referitor la sărăcie nu include problemele personelor vulnerabile mai sus numite
• Datele ANA se referă doar la București
• Nu sunt disponibile date referitoare la lucrătorii sexuali
• Studiu acces servicii Suza
• Lipsa de răspuns MS la cereri de informare publică
• ……

Lispa unei defalcări pe persoane asigurate și neasigurate care sunt deja diagnosticate sau dependente de droguri

Lipsa de răspuns clar MS la cereri de informare publică

• Legea 95 care stabilește beneficiarii programelor naționale de sănătate ca fiind persoanele asigurate și persoanele care demonstrează ca nu au venituri
• Codul fiscal care pune în aplicare prevederile legate de plata contribuției la asigurările de sănătate
• Pachetul minim de servicii medicale care nu include explicit bolile transmisibile ba da? De verificat.

• Lispa unei analize realizata de MS (și implicit recunoscută de acesta) a situației accesului la servicii de substituție
• Realizarea programelor naționale fără  analizarea situației pacienților – număr, nevoi de tratament, distribuție geografică
• Necorelarea strategiei naționale privind consumul de droguri cu programele naționale de sănătate
• Comunicare insuficientă între ANA/MI și MS

Sunt puține date disponibile, însă se pot face cereri de informații publice.

Cerere MI nr de infracțiuni realizate de IDU

Număr amenzi primite de SW

ANP – nr IDU în penitenciare

• vulnerabilitatea este determinată și/sau are consecințe sociale, medicale, educaționale, juridice, motiv pentru care este necesară o obordare multidisciplinară
• Nu avem cunostință de existența vreunei structuri formale sau informale de cooperare și coordonare interminsiterială și intersectorială în sprijinul persoanelor vulnerabile
• Neimplicarea autorităților locale în aplicarea strategiilor existente în domeniile sănătății și consumului de droguri
• Neimplicarea ONG și a pacientilor în stabilirea strategiilor și a planurilor de acțiune

Costuri prevenire și harm reduction

Nu sunt disponibile studii referitoare la raportul cost-eficiență al seviciilor sociale și medicale diferențiat între public și privat

În România, prima persoană surdă care a obținut permisul de conducere a reușit acest lucru în 1969, mulți alți surzi obținând ulterior această calificare, ce permite libera circulație, participarea la trafic în condiții de egalitate. Cu toate acestea, în prezent, persoanele surde de la noi din țară se confruntă cu refuzul unităților medicale autorizate de a le acorda cale liberă spre înscrierea la școala de șoferi sau chiar în ceea ce privește preschimbarea permisului după data expirării, motivul principal constituindu-l Ordinul Ministerului Sănătății nr. 1162/2010 pentru aprobarea normelor minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul.

Mihail Grecu: – presedinte ANSR – Propunem eliminarea prevederii referitoare la obligarea dotării autovehiculului persoanei surde (fără auz, fără proteză auditivă) cu echipament de conversie a alertei sonore în alertă vizuală (semnal luminos intens pe bord care atrage atenția șoferului asupra unui eveniment în trafic sau a unui risc de coliziune – Propunem să rămână doar prevederea referitoare la obligarea dotării cu oglinzi mai mari – Ne dorim ca persoanele surde din România să beneficieze de aceleași condiții ca cele din UE – Problema este a surdo-muților, nu a hipoacuzicilor

acțiunile viitoare în acest sens trebuie să reflecte Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, cu deosebire Articolul 5, alin. 2: ‘Statele Părți vor interzice toate tipurile de discriminare pe criterii de dizabilitate și vor garanta tuturor persoanelor cu dizabilități protecție juridică egală și efectivă împotriva discriminării de orice fel

De asemenea, fișa medicală include rubrica antecedente (diagnostice) medicale în care medicul este obligat să noteze diagnostice personale precum cancer, HIV, etc, diagnostice care nu au nici o implicație vizavis de permisul auto, ci doar discriminează.

Datele medicale ale pacienților reprezintă secret profesional/sunt confidențiale pentru cadrele sanitare și pentru unitățile medicale chiar și după decesul pacientului. Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.

Unele afecțiuni medicale sunt frecvent asociate cu stigmatizarea și discriminarea: infecția cu HIV, hepatitele cronice, tuberculoza, cancerul, orice afecțiune psihiatrică, orice handicap, situație demonstrată de plângerile pacienților și de studiile legate de discriminare.

În acest context, o problemă majoră identificată de ONG-urile active în domeniul HIV/SIDA este legată de imposibilitatea păstrarii confidențialității diagnosticului medical în raport cu alte instituții și, prin urmare, încălcarea dreptului la confidențialitatea diagnosticului la toți pacienții afectați de boli purtătoare de stigmă socială și profesională.

Concret, formularele de adeverințe sau fișe medicale utilizate de Ministerul Sănătății, prin rubricile pe care le conțin, obligă medicii să noteze diagnosticele de boli cronice pe adeverințe sau fișe medicale adresate de obicei unor instituții nemedicale și mai ales unor persoane care nu au pregătire medicală: secretarele din școli, angajații din poliție, instructorii de sport, specialiști în resurse umane, contabilii, funcționarii la direcțiile de muncă etc.

În plus, aceste informații cu privire la existența unor boli cronice in antecedente sunt inutile în contextele sus-menționate, ele nefiind utile în rezolvarea problemei pentru care pacientul se adresează instituției respective, întrucât exista deja în formulare precizarea apt/inapt.

Membrii acestei rețele nu au obligații contractuale, însă pot primi suport în domeniul monitorizării politicilor publice și pot asigura expertiza pentru ceilalți membri în cazul în care au capacitate sau identifică o problemă comună.

–           Propunem înlocuirea fișei medicale cu un formular de raport medical sau adeverință medicală care atestă abilitatea, nu diagnosticele medicale

Consumatorii de droguri injectabile reprezintă singurul grup populațional vulnerabil în rândul căruia incidența infecțiilor cu virusuri hepatice este în creștere. In rândul acestora, utilizarea substantelor noi cu proprietăți psihoactive sau a stimulantelor de tip amfetaminic constituie factori de risc pentru transmiterea HIV, dar aceste persoane prezintă totodata un risc mai mare de îmbolnăvire de TBC din cauza malnutriției și a condițiilor de locuit.

Comunitatea romă se confruntă cu obstacole și dificutăți mari în accesarea asistenței medicale și plata tratamentului. Prin umare, romii nu accesează și nu beneficiază de îngrijiri medicale în timp util, în comparație cu populația generală. Rata tuberculozei în rândul romilor este de două ori mai mare decât în populația generală și de patru ori mai mare la adulții cu vârsta de 55-64 ani.

Propunem următoarea reformulare la anexa 1, punctul 3. Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control a infecţiei HIV/SIDA, Obiective: ”a) reducerea răspândirii infecţiei HIV/SIDA prin acțiuni specifice de prevenire (inclusiv profilaxie preexpunere) și depistare precoce a persoanelor infectate în rândul celor cu comportamente la risc pentru infecţia HIV/SIDA, precum şi prin depistarea precoce a persoanelor infectate HIV simptomatice; b) reducerea morbidităţii asociate cu infecţia HIV prin asigurarea tratamentului bolnavilor cu infecţie HIV/SIDA. 3 c) creșterea capacității sistemului de a aborda problematica persoanelor cu comportament la risc pentru infecția cu HIV prin dezvoltarea și adoptarea de metodologii de lucru pentru testarea HIV în comunitate, autotestarea HIV, testare HIV prin intermediul furnizorilor din rândul comunității, în conformitate cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății referitoare la accesibilizarea testării HIV.” – propunem reglementarea accesului persoanelor cu probleme de sănătate mintală, a celor consumatoare de droguri la servicii medicale, în condițiile în care unele persoane nu au acte de identitate, card, domiciliu, etc.

Prin modificările aduse, se pun în practică recomandările OMS și ECDC, în ceea ce privește creșterea accesului la testarea HIV pentru grupurile de risc, ținând cont de specificul epidemiei din România – bărbați care fac sex cu bărbați și consumatori de droguri.

Pe termen lung, întreagă societate va beneficia de pe urmă implementării politicii prin creșterea accesului la servicii medicale de testare și prin limitarea transmiterii bolilor de la grupurile vulnerabile către populația generală, ca rezultat al testării și al adoptării unor comportamente fără risc de către beneficiarii programelor de sănătate.

Conform Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 Romania are un profil de sănătate specific tarilor dezvoltate in sensul poverii relative mari prin boli cronice, dar profilul epidemiologic al bolilor cronice este mai defavorabil decât in UE27. Dat fiind povara mai mare în România prin anumite boli transmisibile (ex. TBC, hepatita virala B și C, prevalența moștenită a HIV/SIDA) se poate vorbi de fapt despre o dublă povară a bolii în populația națională.

Standardele minime din domeniul social trebuie să ia în considerare prevederile referitoare la sănătate (Strategia Națională de Sănătate), legea drepturilor pacientului, precum și prevederile referitoare la combaterea consumului de droguri.

Prevederile actuale din standard nu permit aplicarea prevederilor din legea 292/2011, art 30, pct.6, lit.b, Legea asistenței sociale: Art 30 […] 6. Dupa regimul de acordare, serviciile se acordă în regim normal și în regim special a) servicii acordate în regim de accesare, contractare şi documentare uzuale b) servicii acordate în regim special cu eligibilitate şi accesibilitate extinsă, care vizează măsurile preventive care se oferă în regim de birocraţie redusă şi un set de servicii sociale, care vor fi accesate de beneficiari doar în condiţiile păstrării anonimatului, respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violenţei în familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu beneficiari.  Efectul nepermiterii accesarii serviciilor in regim de anonimat si birocratie redusa (fara contract social, planuri de asistenta individualizate etc) duce la limitarea accesului la servicii sociale pentru unele dintre cele mai vulnerabile persoane. Utilizarea drogurilor injectabile este un comportament puternic stigmatizat care sta la baza mai multor forme de discriminare și reprezintă bariere în calea serviciilor sociale și de sănătate. Prin urmare colectarea și distribuirea listelor beneficiarilor cu nume prenume, adresa către serviciile publice de asistență socială va descuraja accesul acestor persoane la servicii sociale și va crește probabilitatea ca acestea să fie identificate ca utilizator ilicit de droguri de orice autoritate. Insă, dincolo de aceste probleme, dificultatea cea mai mare constă în faptul că persoanele care aparțin grupurilor vulnerabile nu doresc să acceseze servicii sociale deoarece se tem de posibile consecințe negative – arestare, amenzi, trimitere acasă, ruperea confidețialității diagnosticului.

ARAS apreciază pozitiv recunoașterea serviciilor sociale stradale / în comunitate și standardizarea lor prin anexa 7 a susnumitului ordin, dar vă solicită să includeți explicit în standarde prevederi care să asigure acces la servicii pentru toți cetățenii, inclusiv pentru cei care nu au acte de identitate sau pentru cei care au nevoie de anomimitate.

În conformitate cu prevederile Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, cu modificările şi completările ulterioare, în data de 7 ianuarie 2019 a fost supus consultării publice și publicat pe site-ul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, proiectul de hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.118/2014 și pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Agenţia Națională pentru Egalitate de Şanse între Femei si Bărbaţi şi Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială organizează miercuri, 27 februarie 2019, începând cu ora 10.00 la sediul instituției din str. Dem. I. Dobrescu nr.2-4, sala 205 dezbaterea publică cu privire la proiectul de act normativ menționat.

• Serviciul social centrul de zi destinat persoanelor consumatoare de droguri nu se regăsește în Nomenclatorul serviciilor sociale
• Semnalează neconcordanțe între standarde de calitate impuse de MMJS și Agenția Națională Antidrog
• Propun corelarea legislației referitoare la persoanele consumatoare de droguri

De asemenea, s-a convernit introducerea activității de „schimb de seringi” în Nomneclatorul serviciilor sociale pentru Centrele de zi pentru asistență și suport și Serviciile de asistență comunitară.