Propuneri de politici publice alternative
Creșterea accesului la testarea HIV
ARAS și APADOR-CH au transmis Ministerului sănătății o nouă propunere de politică publică, în domenul prevenirii HIV, cu accent pe facilitarea accesului la testare și alte acțiuni specifice de prevenire, accesibile pentru grupele vulnerabile. Propunerea a fost discutată în cadrul dezbaterii publice din 11 iunie 2019, la sediul MS.
Programul național de prevenire, supraveghere și control a infecției HIV/SIDA va putea asigura astfel și componenta de prevenire din denumirea programului și va respecta recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ale Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) și legislația din România, inclusiv legea 584/2002.
Prin modificările propuse, se pun în practică recomandările OMS și ECDC, în ceea ce privește creșterea accesului la testarea HIV pentru grupurile de risc, ținând cont de specificul epidemiei din România – bărbați care fac sex cu bărbați și consumatori de droguri.
Citește propunerea integralMinisterul Sănătății acceptă propunerea de politică făcută de ARAS și APADOR-CH
La dezbaterea publică organizată la 16 mai 2019, pentru discutarea proiectului de modificare a Ordinului ministrului sănătăţii nr. 1162/2010 pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice şi mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul, secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Cristian Vasile Grasu a declarat ca acceptabilă propunerea formulată de ARAS și APADOR-CH.
Această propunere vizează eliminarea diagnosticelor din fișele medicale destinate instituțiilor nemedicale și înlocuirea lor cu formularea apt/inapt sau înlocuirea fișei medicale cu un formular de raport medical sau adeverință medicală care atestă abilitatea, nu diagnosticele medicale.
Păstrarea confidențialității datelor medicale ale pacienților din România
Propunere ARAS de eliminare a informațiilor medicale personale, cu privire la boli cronice stigmatizante, din formularele care se adresează unor instituții din afara sistemului medical
Ca organizație care reprezintă drepturile pacienților, de-a lungul anilor, ARAS a primit constant reclamații în ceea ce privește situații umilitoare în care ajung pacienții din cauza formularelor de adeverință/fișă medicală, și chiar referitoare la respingerea persoanei care se prezintă cu o adeverința care conține informații medicale precum infecție cu HIV, hepatită, cancer etc.
Pe fondul lipsei de informare/educare și al informațiilor de tip alarmist din mass media, majoritatea românilor percep cele mai discriminate categorii ca fiind persoanele infectate HIV/SIDA (64%), apoi cele dependente de droguri (58%), cele cu dizabilități psihice (56%) şi cele cu dizabilități fizice (54%).
Datele medicale ale pacienților reprezintă secret profesional/sunt confidențiale pentru cadrele sanitare și pentru unitățile medicale chiar și după decesul pacientului. Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.
Unele afecțiuni medicale sunt frecvent asociate cu stigmatizarea și discriminarea: infecția cu HIV, hepatitele cronice, tuberculoza, cancerul, orice afecțiune psihiatrică, orice handicap, situație demonstrată de plângerile pacienților și de studiile legate de discriminare.
În acest context, o problemă majoră identificată de ONG-urile active în domeniul HIV/SIDA este legată de imposibilitatea păstrarii confidențialității diagnosticului medical în raport cu alte instituții și, prin urmare, încălcarea dreptului la confidențialitatea diagnosticului la toți pacienții afectați de boli purtătoare de stigmă socială și profesională.
Concret, formularele de adeverințe sau fișe medicale utilizate de Ministerul Sănătății, prin rubricile pe care le conțin, obligă medicii să noteze diagnosticele de boli cronice pe adeverințe sau fișe medicale adresate de obicei unor instituții nemedicale și mai ales unor persoane care nu au pregătire medicală: secretarele din școli, angajații din poliție, instructorii de sport, specialiști în resurse umane, contabilii, funcționarii la direcțiile de muncă etc.
În plus, aceste informații cu privire la existența unor boli cronice in antecedente sunt inutile în contextele sus-menționate, ele nefiind utile în rezolvarea problemei pentru care pacientul se adresează instituției respective, întrucât exista deja in formulare precizarea apt/inapt.
În prezent se află în dezbatere publică formularul „FIŞA MEDICALĂ pentru solicitanţii permisului de conducere auto şi pentru conducătorii de autovehicule care solicită reînnoirea permisului de conducere auto – Anexa 2 la Ordinul ministrului sănătăţii nr.1162/2010”, aflat în dezbatere pe pagina web a Ministerului Sănătății, rubrica de transparență decizională.
În cazul fișei medicale pentru solicitanţii permisului de conducere auto şi pentru conducătorii de autovehicule care solicită reînnoirea permisului de conducere auto, rubrica „antecedente personale” și coloana „afecțiuni depistate” nu au nici o relevanță pentru funcționarii Direcției Regim permise de conducere și înmatriculări auto, mai ales în condițiile în care există alături rubica APT/INAPT, singura utilă în cazul dat.
Menționăm că în țările europene, fișele medicale pentru obținerea/prelungirea permisului auto nu conțin diagnostice medicale.
ARAS a făcut propunerea eliminării din acastă fișă a informațiilor medicale personale cu privire la boli cronice stigmatizante din formularele care se adresează unor instituții din afara sistemului medical.
Anonimizarea datelor persoanelor vulnerabile stigmatizate in cadrul serviciilor sociale, inclusiv in standardele mininime de calitate
Serviciile sociale adresate persoanelor vulnerabile care se afla in situatii de stigmatizare sociala sau au comportamente aflate la limita legalitatii (femei implicate in prostitutie, consumatori de droguri injectabile, femei traficate, barbati care fac sex cu barbati) sunt greu accesibile din cauza ca potentialii beneficiari se tem de nerespectarea confidentialitatii.
Conform Strategiei Naționale de Sănătate 2014-2020 Romania are un profil de sănătate specific tarilor dezvoltate in sensul poverii relative mari prin boli cronice, dar profilul epidemiologic al bolilor cronice este mai defavorabil decât in UE27. Dat fiind povara mai mare in Romania prin anumite boli transmisibile (ex. TBC, hepatita virala B si C, prevalenta moștenita a HIV/SI DA) se poate vorbi de fapt despre o dubla povara a bolii in populația națională.
Aceasta este o propunere alternativă de politică publică, formulată de ARAS și APADOR-CH în cadrul proiectului „Abordare integrată a politicilor sociale și medicale prin formularea de politici publice alternative de către societatea civilă” și adoptată de Ministerul Muncii în Ordinul 29/2019
